Rictus de satisfactie

Stii senzatia aia cand iti pica lumea-n cap si crezi ca nu mai ai rost pe fata pamantului? Sigur ca o stii! ai trait-o si tu cel putin odata... e momentul ala in care te scalzi intr-o mizerie emotionala si o stare psihica labila si crezi ca oceanul asta de rahat o sa te inhate detot si n-o sa mai ai scapare.Ei bine zilele curg, si dupa o vreme vezi ca plutesti totusi desupra oceanului si mai apoi reusesti sa iesi din el si sa-ti tragi asa un dush fierbinte si sa te curati de toate gandurile morbide si de toate amintirile sentimentelor avute. Stralucesti dinou.
Dupa o vreme ceea ce te-a doborat pe tine la pamant se intoarce si-ti cade la picioare.Iti apre pe chip un rictus tamp si o satisfactie extraordinara in timp ce pulsul iti creste si inima-ti pompeaza cu putere,in primele secunde nu-ti vine sa crezi ce se intampla apoi rictusul se transforma doar intr-un zambet cu subinteles si o privire profunda in...gol.
Iaca si pe mine ma incearca din ce in ce mai des sentimente d'astea, incep sa jimbez tot mai des cand vad ca ceea ce m-a aruncat cu barba in tzarana de atatea ori incearca sa ma inmoaie... intr-un fel sau altul.
Ma mir pe zi ce trece ca primesc aprecieri de la tot felul de oameni.Cica ma simt ei ca am un suflet bun si k is om ok si whatever..:-J Ma mir pt ca nu caut sa primesc aprecieri ci pur si simplu exist si sunt asa... Lucrurile si oamenii graviteaza in jurul meu mai mult decat mi-as dori... dar e bine... sau? da in principiu e bine cand stii ca nu faci decat sa existi si esti apreciat pt asta! Insa exista si un paradox! Numai omu' pe care l-am iubit nu a vazut nimic in mine...asta ma doare! Pt el nu am fost mai mult decat sa zic asa decat un obiect, nu a gasit nimic in mine. Lucru care m-a facut sa ma indoiesc de mine si sa-mi pun intrebari si iarasi zile de ganduri si analiza, intrebari de genu: unde dracu gresesc? Sau daca problema e la mine, am ajuns insa la concluzia ca daca el nu a vazut nimic in mine inseamna ca a fost orb! Ma uit in jurul meu si observ cate calitati am si capat incredere in mine, am mult fata de altii, e drept e loc cacalau de mai bine dar sunt intr-o continua ascensiune in vederea spiritului si personalitatii mele lucru care iar ma face sa ma umplu de satisfactie. Ma bucur ca am ajuns aici. :) Dupa o perioada de mers in pestera fara lampa sau faclie, dupa ce m-am lovit cu capu de pereti prin inuneric, dupa ce m-am trezit dimineata cu ochii uzi, finally simt ca stralucesc...